Castrare și sterilizare

Operații ce au intrat în rutina în medicinei veterinare, castrările și sterilizările pun puține probleme chirurgilor ce le practică fiind de cele mai multe ori lipsite de complicații. Pot fi realizate curativ sau de elecție. Pentru proprietari, însă, luarea deciziei de a supune animalul lor de companie la acest tip de intervenții poate fi puțin mai complicată.

 

Principalul motiv pentru a castra / steriliza

Principalul motiv pentru care aceste intervenții sunt efectuate la scară largă este

gestionarea numărului de animale fără stăpân.

Evitarea unor riscuri

Care ar fi motivele pentru a face aceste intervenții la animalele ținute în casă sau în curte și care au șanse minime de a procrea? Acestea pot intra sub incidența riscului de a face anumite boli ale aparatului reproducător precum piometrul (frecvent la cățelele intacte), cancerul ovarian sau cancerul uterin afecțiuni ce odată cu sterilizarea pot fi evitate, sau riscul de a le dezvolta se diminuează.  În cazul masculilor, evitați riscul de a dezvolta cancer testicular, tumori benigne sau hiperplazie de prostată, probleme ale glandelor perianale etc. Și speranța de viață poate fi influențată de castrare, în special în cazul pisicilor a căror speranță de viață se dublează iar a motanilor crește cu mai bine de jumătate.

 

Asumarea altor riscuri

Riscuri imediate:

  • Orice intervenție chirurgicală are un oarecare grad de risc, în special datorat anesteziei – animalul poate dezvolta insuficiență cardiacă, respiratorie și poate să nu facă față procedurii – totuși aceste cazuri sunt foarte rare, mai puțin de 1 la 1000.

  • Probleme circulatorii secundare intervenției: tromboze, hemoragii;

  • Seroame - acumulări de fluid între țesuturi;

  • Hernii ale grăsimii abdominale, ale segmentelor intestinale, vezicii urinare sau ale altor organe abdominale;

  • Complicații de natură infecțioasă, în special dacă dacă igiena locală este deficitară;

  • Animalele se pot automutila în încercarea de a elimina durerea postoperatorie etc.

 

Riscuri pe termen lung:

  • Statistic, s-au observat modificări în comportamentul alimentar al animalelor castrate, acestea au tendința de a mânca mai mult și de a evita exercițiul fizic, putând ajunge la obezitate fără un control mai atent al dietei.

  • Într-un procentaj foarte redus, câinii castrați / sterilizați pot intra sub incidența riscului de a dezvolta osteosarcoame (în special rasele mari), tumori cardiace, iar masculii castrați pot dezvolta cancer de prostată – totuși, numărul îmbolnăvirilor este foarte mic. 

  • Motanii castrați pot dezvolta mai ușor boli ale tractului urinar inferior, calculoză și obstrucții uretrale, în lipsa unei monitorizări atente a dietei și a factorilor de stres, predispozanți. 

  • Unii câini, în special dacă sunt castrați / sterilizați înaintea vârstei de trei luni pot dezvolta incontinență urinară – totuși, odată cu creșterea vârstei la care sunt operați, scade și riscul apariției acestei probleme.

  • O altă complicație posibilă, ce poate afecta mai ales cățelele este dezvoltarea hipotiroidismului. 

  • Dacă intervenția se realizează înaintea completării creșterii, în special în cazul masculilor, este posibil ca mineralizarea epifizelor să se realizeze cu întârziere, având ca rezultat o statură mai mare a acelui animal. De asemenea, motanii castrați înainte de pubertate vor avea o conformație a feței asemănătoare femelelor.

 

Avantaje pentru proprietari

Animalele necastrate vor manifesta comportamente specifice, odată cu atingerea maturității sexuale, ce pot deveni inacceptabile pentru proprietari. Castrarea / sterilizarea pot suprima aceste manifestări.

 

Masculii, în perioada de împerechere, au tendința de a-și marca teritoriul cu urină sau chiar cu fecale – motanii pot deveni deosebit de deranjanți prin mirosul înțepător și persistent al urinii lor - pot deveni agresivi, pot  încerca să se cupleze aleator cu obiecte, sau pot evada în căutarea femelelor expunându-se riscului de a fi accidentați în stradă. Motanii au tendința să vocalizeze insistent dacă aud femele în călduri, zi sau noapte, iar dacă locuiesc la curte pot fi răniți serios în încăierările ce au loc în timpul curtării femelelor – același lucru li se poate întâmpla și femelelor. Riscul de a contacta boli este mult mai mare în cazul animalelor necastrate, mai semnificative sunt tumorile veneriene și bruceloza (ce se transmite și la om) la câini, virusul imunodeficienței sau leucemia în cazul pisicilor, dar și alte boli contagioase.

 

Cățelele în estru vor atrage masculi atât în timp ce sunt scoase la plimbare, cât și în jurul curții ceea ce poate duce la încăierări, iar stăpânii pot fi atacați de câinii curtezani. Mai mult de 50% dintre cățelele necastrate pot dezvolta gestație falsă – sterilizarea elimină această afecțiune.

 

Pisicile în călduri au comportamente languroase ce alternează brusc cu agresivitate, sunt neliniștite, vocalizează intens și își pot marca teritoriul. Întrucât sunt poliestrice sezoniere, iar intrarea în călduri este puternic influențată și de periodicitatea zi-lumină, pisicile ținute în apartament, datorită iluminării excesive pot manifesta călduri mult mai des decât cele de curte, făcând ca liniștea proprietarilor lor să fie mult perturbată. Sterilizarea oprește aceste manifestări.

 

Alternative hormonale

Exista pe piață alternative hormonale care însă necesită administrare atentă, periodică, la intervale bine precizate de timp, iar nerespectarea lor poate influența semnificativ eficiența tratamentului. Au o serie de efecte adverse, cu incidență destul de crescută, pentru care nu pot fi considerate soluții pe termen scurt sau îndelungat: chisturi ovariene, reacții alergice, greață, retenție hidrică, tumefierea mamelelor, hiperplazie endometrială chistică, piometru, iar în cazul celor injectabile, în plus: leucodermie, alopecie și prurit la locul de inoculare ce poate duce la auto-mutilare.

 

Mituri

Se vehiculează informația conform căreia fie animalul ar trebui să fie lăsat să treacă de pubertate înainte de îndepărtarea gonadelor. Odată cu maturizarea sexuală, pot apărea și obiceiurile de marcare a teritoriului, castrarea înaintea instalării pubertății nu lasă animalul să-și înstăpânească aceste obiceiuri, astfel veți avea o casă mai curată. Riscul de incontinență urinară descris mai sus scade odată cu creșterea în vârstă, riscul este mai mare la câinii castrați înaintea vârstei de 3 luni. Astfel, puteți lua în considerare castrarea câinilor în jurul vârstei de 6 luni, iar a motanilor după împlinirea vârstei de un an

 

În ceea ce privește femelele, se spune că ar fi bine să facă o serie de pui înainte de a fi sterilizate. Nu există vreo argumentație logică în privința acestei afirmații, iar puiii rezultați în urma acestor inițiative trebuie să-și găsească stăpâni. Odată cu înaintarea în vârstă intervenția chirurgicală va fi mai greu de suportat - țineți cont de faptul că organismele tinere se refac mai rapid dintr-o operație. În cazul cațelelor de talie mare, însă, sterilizarea înaintea vârstei de un an poate conduce la instalarea ulterioara a unor infecții urinare recurente.

 
Concluzii

Cântăriți bine beneficiile și riscurile asociate intervențiilor și luați în calcul ce așteptări aveți de la animalul dumneavoastră de companie pe termen lung. Traiul alături de un animal intact sexual poate fi deosebit de dificil, iar pentru puii ce pot rezulta accidental ar trebui să găsiți stăpâni responsabili – puteți face asta?

October 26, 2017

February 2, 2017

April 4, 2016

Please reload

PostAri recente

Cabinet veterinar Szatmari Vet

Str. Toamnei 15, Brașov

Telefon programări: 0752298138

Telefon urgențe (în afara orelor de program): 0743330533

© 2016  CMVI Dr. Szatmari Corina Laura.